“Doar cuvinte!”:capitolul 1-Pa facultate, pa cămin…

31/01/2010 la 14:24 (idei despre ce vrei)
Tags: , ,

Spuneam la un moment dat că voi scrie un roman virtual “Doar cuvinte!”, iată primele pagini…

Acelaşi miros infect din fiecare zi, metroul plin de oameni disperaţi, care luptă animalic pentru un loc în el, de parcă lumea lor s-ar sfârşi în acel moment, hypermarketuri ticsite cu persoane care poartă adevărate războie pentru produsele suprataxate de la raft, resturi de demnitate care cerşesc la colţ de stradă pentru că nimeni n-a venit să le ofere personal o viaţă perfectă, câini vagabonzi alergând cu speranţele noastre în dinţi, maşini cu şoferi isterici care n-au înţeles că şi ceilalţi vor să ajungă acasă, feţe goale şi şterse cu buretele promisiunilor desuete ale conducătorilor, îndrăgostiţi care se ţin de mână instinctiv,aaa, şi eterna vorbă “N-am timp!”, care a devenit un soi de “gen” în limbajul nostru urban…iar eu, eu cu toate aspiraţiile mele, mă încadrez perfect în peisaj. Uneori mă întreb dacă este o glumă proastă perioada asta, un pariu pierdut cu demnitatea, sau dacă  nu cumva ăsta este traiul pe care-l merităm cu adevarat!

Bună, sunt Ada, proaspată absolventă de facultate şi o împătimită a orelor de muncă.

Azi m-am mutat din căminul în care mi-am petrecut 4 ani din viaţă şi unde au rămas amintiri frumoase şi eu-l răzvrătit şi indiferent care mă definea odată. Acum m-am mutat într-un apartament superb, cu o privelişte grozavă la vecinii din blocul alăturat, şi sinceră să fiu, ar trebui să-l consider un moft la cât plătesc chirie în fiecare lună . Iar proprietarul, un om foarte creativ, cu mult simţ esteti,  mi-a împărtăşit ideile lui feng-shui în arta decoraţiunilor interioare: “Aici ar merge pusă o canapea din piele ecologică, un mobilier jos şi uşor pentru cărţi, iar în dormitor, pfaaa, să vezi ce relaxată te vei simţi dacă îţi vei lua un pat dublu aşezat pe peretele astă, ca să te trezească soarele dimineaţa, ca la mare!” Da,da, hai că asta m-a spart, mai ales că puteam să orbesc de la zecile de geamuri ale vecinilor, care aproape că îmi respiră în dormitor.

În fine, crib-ul meu e decorat după ultimele tendinţe în decoraţiuni, biroul simplu pe care stă obosit calculatorul, o perdea vesela şi o canapea, astea toate îmi definesc mediul existenţial. Şi cel mai tare mă bucură faptul că pot profita de ele în cele fix 3 ore pe care le petrec zilnic în luxosul meu apartament.

Lasă un comentariu

Aşa e viaţa!

30/01/2010 la 20:27 (idei despre ce vrei)
Tags: , ,

Până nu demult visam la o viaţă perfectă, fără să înţeleg că perfecţiunea cea mult râvnită nu este altceva decât câte un strop din toate momentele  pe care le trăiesc şi pentru care, de cele mai multe ori, nu sunt pregătită. Mă sperie, mă debusolează, mă zdruncină avalanşa de situaţii neplăcute, de griji, de frământări, care mă izbeşte fără jenă peste ochi, care mă face uneori să mă aşez în fund pe asfaltul rece al conştiinţei şi să strig înlăuntrul meu:Eu de ce nu am aia, aia ,aia, aşa cum au alţii?Ce au ei şi-mi lipseşte mie?

Însă, de ceva vreme încoace mă întreb aşa: Dar, ăia care au aşa, aşa şi-aşa, au ce am eu? Ne-am dezgolit prea mult de propria persoană şi încercăm să atingem statusul altora, fără a ne gândi măcar odată că poate nimicurile pe care le avem şi le trăim noi înşine în fiecare zi sunt ţelurile altora.  Şi mi-am promis, de când am avut această revelaţie renegată de enşpe ori, că n-am să mai fiu nerecunoscătoare pentru toate lucrurile ce viaţa mi le oferă, în felul ei, şi-am să încetez să vreau să fiu actriţa principală pe scena destinului altcuiva. Şi ştii de ce? Pentru că sunt suficient de egoistă încât să nu vreau să renunţ la tot şi la toţi pe care-i am în viaţa mea acum.

Cu respect!

Lasă un comentariu

Cât de “ieftini” suntem dispuşi să fim?

19/01/2010 la 16:08 (idei despre ce vrei)

Pentru că am fost atenţionată că nu-mi onorez funcţia de mini-blogger, iaca primul post din 2010 prinde contur. Aş putea enumera pe câteva pagini motivele pentru care nu am mai scris nimic, dar mă rezum la atât: ehe, e criză-n capul meu!!! Nu criză de idei, ci una care ţine de latura mea personală. Mă gândeam zilele trecute să dau drumul la primul episod pilot din romanul meu virtual “Ana şi drama”, dar prefer să mai aştept un pic. Între timp, aş vrea să vă prezint următorul dialog iscat pe seama lucrării mele de disertaţie despre creativitatea diogitală în publicitatea online:

P1: Şi ce faci, măi, în ziua de azi cu ideile astea ale tale??

P2: Băi, nene, în ziua de azi nu contează să-ţi strălucească creierul de la atâta creativitate, că nu e mare brânză să fii creativ…bag şi eu o aberaţie despre ceva şi ,dacă nu ştii despre ce e vorba, zici că sunt al dracu de creativ.

P3: nu e chiar aşa, că toţi avem idei, contează să ai idei care să aibă o finalitate logică.

P2: clar, dormi tu liniştită cu o astfel de gândire…nu vezi ce tragedii de reclame “creative” ne sparg intelectual zi de zi?

P4: cred că e criză de neuroni!:)

P3: da, sunt naşpa reclamele în ultima vreme, sunt stresante şi par ieftine, dar ştii ce mă nelămureşte pe mine? De ce am revenit la publicitatea banală şi obositoare de tipul ferestrelor Qfort sau a celei la Big Mc?Bine, na, e adevărat că îşi ating scopul, cu toate astea….

P1: dacă vrei creativitate, fă-o ieftină, că asta vrea lumea: totul ieftin!!!crezi că-mi pasă mie că mi-ai făcut draci-laci ca să mă atragi?Pune un banner colorat ca alea de la casinourile din Las Vegas, scrie pe el ieftin, and you scored, tati!

P4: ia zi tu, reprezentanta creativilor din lume, crezi că dacă faci o super campanie pe internet şi nu spui cuvântul magic (a se reţine ieftin), faci mare brânză cu produsul?

P3: da, eu cred că da. Mă deprimă gândul că oamenii sunt atât de orbiţi de criză încât nu mai reacţionează la reclame cu substrat. voi ziceţi că un banner cu : ” Cel mai ieftin X. Click aici!” are mai mult succes!E grav dacă nu mai vrem lucruri de calitate!!!!

P2: Hai bine, ia spune-mi tu cum ai promova un nou produs, gen ceară de păr, care să spună clientului într-un mod creativ din cale afară: ia-mă, sunt atât de bună, încât nu contează că nu sunt cea mai ieftină ceară de păr de pe piaţă!”,aaaa..şi ai grijă la investiţie că sunt un client aflat în criză.

P3: mda, aş crea un personaj virtual numit ” Shoovy”(şuviţă) şi aş pune-o în diferite situaţii într-un viral, fără să se înţeleagă exact că e o şuviţă de păr (de ex un viral cu Shoovy la mare, asuprită de apa sărată şi de soare, apoi pe plajă seara la o plimbare romantică etc.). Apoi aş crea bannere pe care să scrie: “Tu ştii câtă nevoie ai de ea? Întreab-o pe Shoovy!”, clik-ul pe banner te duce pe site-ul mamă al campaniei. Site-ul l-aş face în felul următor: background-ul să arate ca intrarea într-un local (opţiunea de a alege tipul de local: club, restaurant, pub, birou etc.), selectezi opţiunea dorită şi îţi apare Shoovy care-ţi spune: ” Vezi că ai nişte şuviţe răvăşite, le aranjez eu aici (click)-ajungi într-un salon virtual unde îţi poţi încărca poza şi poţi încerca diverse coafuri, pe care le poţi modela cu ceara noastră de păr!”…cam atât!

P4: mda, femeile sunt întotdeauna interesate de coafor virtual şi alte minuni…în fine, s-ar putea să meargă.

Am mai discutat noi pe această temă, întrebarea mea pentru voi este următoarea: ce credeţi, vreţi să fiţi ieftini sau interactivi?

Cu respect!

2 comentarii

Afaceri de sezon: Crăciunul, muntele, jucăriile, colindatul, Coca-Cola şi “magia sărbătorilor”

21/12/2009 la 16:24 (idei despre ce vrei)

De ceva vreme, fiecare zi a fost un montagne russe pentru mine şi am ameţit atât de tare, încât am uitat să savurez clipele frumoase din ultima lună.Când m-am dezmeticit, Bucureştiul era ostentativ împopoţonat cu enşpe mii de culori, străzile erau albe,  pline de maşini care căutau ca bezmeticele o scurtătură în drumul lor spre casă, oameni pătrunşi până în vârful degetelor de spiritul Crăciunului,  încât se calcă în picioare în magazine, un nou fost preşedinte şi un fost actual guvern,  patriotismul nostru este atât de puternic încât ne stragulăm la propriu cu el, peste tot este criză financiară-acest iz de rahat pe care toată lumea îl simte, dar nimeni nu face nimic ca să-l anihileze, şi mă întreb dacă mai merită ca eu să sper la ceva mai bun.Mă oboseşte totul, terciul din lumea în care trăiesc îmi taie glasul, îmi fac atâtea griji, atâţia nervi, mă stresez  nu pentru că aş vrea să ştiu ce-mi rezervă ziua de mâine, ci pentru că ştiu că nu va putea fi decât proastă.

Acum ascult cântece de Crăciun americane, da, da, americane pentru că cele româneşti mă epuizează repede după primele triluri lungi trase la finalul strofei, dar, na sunt câteva care mă emoţionează într-un fel românesc. De altfel, mă seacă transformarea Crăciunului într-o vacă de muls, bani şi iar bani, nu mai există nimic, nici respect şi nici sentimente faţă de sărbătoarea asta, dar toţi ne dăm cei mai pătrunşi de magie. Hai, serios? Părinţii se crispează de la primul contact cu preţul cadourilor pentru copiii lor şi se roagă să scape mai ieftin, în magazine e crimă curată să mergi la cumpărături iar îmbulzeala te faci să devii animalic şi să înjuri ca la uşa cortului, fiecare se gândeşte cum să mai facă un tertip ca să mai scoată ceva bănuţi pentru “beutura” din noaptea de Revelion….aaaaa, şi Revelionul, sunt siderată de faptul că lipsa banilor îi sileşte pe săracii românii să suprapopuleze staţiunile montane, ce oferă cazare la preţuri de departe nesimţite.

Colindătorii  reprezintă un alt aspect hibernal care nu-mi crează nicio plăcere, nicio emoţie pozitivă, mă enervează insistenţa lor de a suna la fiecare uşă cel puţin de 3 ori pe zi, de a falsa, de a fi scârbiţi de lucrurile pe care le presteză, ahtiaţi să scoată un ban din mila oamenilor. Spun asta pentru că, într-un an, am cumpărat bomboane şi alte minuni şi le-am dat punguţe destul de consistente, iar răspunsul a venit prompt: “noi vrem bani”. A,da?, păi atunci să vă dea părinţii cărora nu le este ruşine să vă expedieze prin frig  ca să “faceţi bani” de sărbători.

Apropo, aţi observat că oricât de săraci ar fi oamenii, toţi au Coca-cola pe masa de Crăciun şi pe cea de Revelion, şi băutura este ca Moş Crăciun şi ca sarmalele pentru sărbătoare? (jos pălăria pentru brand managementul acestei băuturi carbogazoase)

Când eram mică abia aşteptam să vină Crăciunul, nu doar pentru că primeam cadouri, dar şi pentru că era una dintre puţinele dăţi în care cei 4 membri ai familiei se întâlneau la aceeaşi masă şi era tare bine! Acum, între stresul de a face cumpărături, grija şi atenţia de a alege cadouri şi oboseala alergării dintr-o parte în alta pe la casele rudelor, tot ce-mi doresc este doar să fiu liniştită.

Sărbători fericite şi respect pentru toţi cărora le tremură picioarele că trăiesc momente simple alături de cei dragi!:)

Iar pentru cei cărora le tremură picioarele când se urcă în noul bolind adus de Moşu şi îşi exprimă emoţia în presa pe care o citesc toţi oamenii de rând, care abia reuşesc să le cumpere jucării copiilor…ce să le urăm? Să fie un pic mai modeşti, pentru că pentru mine şi pentru foarte mulţi dintre noi metroul este cea mai tare invenţie!

Crăciun fericit!

Lasă un comentariu

Doza de nebunie

26/11/2009 la 13:04 (idei despre ce vrei)
Tags: , ,

Astăzi trec printr-un moment de nr.9. Totul mă amuză, imi imaginez numai porcării şi am un zâmbet tâmp aplicat pe moaca..o raritate de apariţie în ultima perioadă din viaţa mea.

De dimineaţă, în aglomeraţia de la metrou se aude tare şi cu ecou un rington: măreţul dans al pinguinului! Toată lumea a început să mustăcească ştrengar iar eu râdeam cu sora mea din geam imaginându-ne cum tot metroul sare de pe scaun şi face o coregrafie fantastic star pe ringtonuţ lu’ nenea Nae cu telefonul cu pricina. Apoi mi-am adus aminte de unul Dudu, cică star porno, care aseară îşi punea gene false că aşa îi cer fanele..la naiba, băi tati, ai tu fane? Cu un rânjet larg mut pe antena 3..acolo Badea se dezlănţuia…tot felul de mişcări, comentarii, o caterincă ce m-a  făcut să mă întind pe jos ca fideaua fiartă de la atâta râs. În fine, mai devreme mă gândeam la nişte metode de tortură prin râs şi iată ce mi-a debitat singurul neuron din cap care mă mai suportă:

- metoda ‘ sus-jos’- cu mânuţele astea două, te stropesc cu-un kil de ouă şi te dau la un viţel, să te lingă el niţel, la subraţ şi pe la tălpi, ’sî te râzi tu până crăpi.

- metoda ‘punct ochit-punct lovit’: iaca-ntoarce-te oleacă şi uşor dă-i de te-apleacă, hai îndoaie-te un pic, până stop îţi zic…e poziţia de joc, sper cu ea să ai noroc. Ca să fii expert la joc, tre’ să dai fix la mijloc, să ocheşti precis, la ţanc, cu-o seringă cu ser de râs şi-un ac!

- metoda ‘ia mai stai odată’ : se începe din culcat, până eşti perfect de lat, închizi ochii-ncetişor şi zici că eşti pe covor. Când începe să te ia, râsul isteric , hahaha, nu ai cum deschide gura, că atunci te ia tortura…cîci deasupra ta planează un frumos covor de pene, ce te scarpină la..mmm,gene! Şi ai regula de joc, să ţii buzele pe loc, iară dacă nu rezişti, o iei de la capăt de le mişti.

- metoda ‘televizorul’: hai deschide ochii larg, prinde-i bine de ciorap, deschide televizoru’, caută un show politic, foarte acid şi foarte critic, ia apoi un strop de vodka, un calmant şi nişte miere şi admiră în tăcere cum alţii vorbesc de noi, ca ţăranii despre boi. Fruntea ta e descreţită, te amuză şi-o omidă, poţi să fii şi bou şi prost, că nimic nu-şi are rost.

Cu respect!

 

Lasă un comentariu

Cafea cu aromă de weekend

20/11/2009 la 09:46 (Uncategorized)

Pentru că se anunţă un weekend însorit şi vesel (conform prognozei meteo :-) ) trebuie să profităm la maximum de el şi ca atare propunerile mele pentru acest final de săptămână presupun deplasări şi voie bună.

Aşadar, pentru cei interesaţi de cultură, Târgul Kilipirim de la sala Dalles din acest weekend vă aşteaptă cu porţile deschise no charge să vă bucuraţi de cărţi, filme şi muzică bună. De asemenea, puteţi face donaţii “Citeşte şi dă mai departe – Fii donator de carte!” (mai multe detalii puteţi afla la faţa locului).

Şi dacă tot am început cu târgurile, tot în acest sfârşit de săptămână puteţi arunca un ochi şi la Târgul producătorilor de confecţii, incălţăminte şi marochinărie din parcul Tineretului cu intrare liberă (intrarea Şincai, 18 – 22 noiembrie 2009, mierîuri – sâmbătă 10:00 – 20:00, duminică 10:00 – 16). Aici puteţi găsi produse de calitate cu preţ de producător, însă singurul inconvenient este designul destul de neactualizat al produselor, târgul fiind mai degrabă pe tiparul adulţilor de peste 40 de ani…cel puţin asta a fost concluzia mea după o vizită fulger la altă ediţie a târgului. Cu toate acestea, voi merge şi la această ediţie căci poate ,cine ştie, s-au mai adaptat producătorii şi la tendinţele mai tinereşti ale populaţiei.

Aşadar, dacă eşti o persoană înarmată cu multă răbdare, suporţi cu stoicism coatele date şi disperarea nejustificată a celorlalţi participanţi la târg, poţi merge cu încredere la ambele evenimente că, na, nu ştii de unde sare iepurele, şi te întorci acasă cu achiziţii de suflet.

Dacă eşti petrecăreţ sau pur şi simplu n-ai stare îţi sugerez o vizită de ars energie în club Folies, un clubuşor nou-născut în peisajul lumii de clubbin’ din Bucureşti. Inaugurarea are loc astă-seară, iar sâmbătă vă puteţi contorsiona muzical la o petrecere cu iz de Lady Gaga. Clubul este micuţ ca şi spaţiu şi îi urez să aibă parte de un public cu afinităţi nepiţiponceşti şi necocalareşti. :)

De asemenea, înainte de a vă zbânţui pe ringul de dans, puteţi băga o tură de patinaj(patinoarele din Drumul Taberei, Afi Palace Cotroceni, Liberty Center and co.)  ca să vă încălziţi picioarele pentru noapte de club-uială, sau la o oră de tenis de câmp în bulă sau de biliard pentru pregătirea mişcărilor rapide de mâini dansatoare all night long.

Iar dacă sunteţi fraţi de-ai mei care preferaţi o seară la teatru sau o ieşire cu prietenii la o cafenea…intraţi pe www.comedie.ro şi pe http://www.tnb.ro/index.php?page=how-cmsms-works, unde puteţi alege orice piesă de teatru care vă satisface exigenţele sentimentale. În fapt, v-aş putea recomanda eu o piesă de teatru excepţională, chiar dacă nu este de weekend: Tectonica sentimentelor (http://www.tnb.ro/index.php?page=spectacol&idspec=398), o distribuţie reuşită, multă iubire, ură, orgolii, o avalanşă de sentimente arătate fără cusur de jocul actorilor.

Aaaaaaa, am următoarea rugăminte la voi toţi cei ce v-aţi gândit că un film de weekend cu popcorn şi nachos cu salsa ar fi o soluţie de relaxare, think twice! Este atât de aglomerat la casa de bilete, încât trebuie să iei câteva pastiluţe de algocalmim sau aulin ca să îţi amorţească iritarea aşteptării prelungite la coadă la casa de bilete.

Ca sugestie de film, vă recomand ‘ O poveste de Crăciun’ cu Jim Carrey, varianta 3D…nu este un film pentru copii cum aţi putea crede, ah, dar mai bine mergeţi şi descoperiţi singuri povestea, aşa cum am descoperit-o şi eu.

Ehh, iată că am terminat de băut şi cafeaua tot vorbind cu voi.

Să aveţi un weekend plin de surprize plăcute.

Cu respect!

P.S: îmi exprim oficial dorinţa de a merge la vot. Nu o fac pentru că am vreo preferinţă sau vreo simpatie politică, nu pentru că aş crede în balivernele candidaţilor, merg la vot pentru că nu vreau ca alţii să folosească în interes propriu absenteismul meu. Nu ştiu ce voi vota, ştiu doar că o voi face! Haideţi să facem un efort pentru ca cei ce vor să fraudeze alegerile să ia ţeapă!

Un comentariu

Cuvinte mute

11/11/2009 la 19:57 (idei despre ce vrei)
Tags: ,

În ultima perioadă suntem 2 persoane care trăim la un loc…eu şi o persoană tristă şi lipsită de viaţă care observ că mă domină cum totul. Ar putea să fie o astenie de toamnă, o oboseală de sfârşit de an care îmi dă târcoale, o scârbă de toate rahaturile şi de toate aberaţiile ţării în care trăim, o depresie subconştientă care mă macină grăunte cu grăunte, poate fi orice…Şi mă gândesc în fiecare zi la răcnetele mele lăuntrice, la liniştea suspectă care mă învăluie. Tot ce ştiu este că n-aş vrea să ajung să mă privesc jucând în cea mai proastă dramă de pe ecranul vieţii. Mereu am încercat să găsesc o explicaţie pentru toate lucrurile şi situaţiile urâte prin care am trecut, o scuză pentru toţi oamenii care au trecut peste mine ca peste un covor, care m-au minţit cu zâmbetul pe buze..pentru că mi s-a părut groaznic de trist să cred că oamenii oferă răutăţi gratuite şi că lozinca ‘Interesul îşi poartă fesul’ s-a născut ca să justifice într-un fel parşivitatea umană.

Mi-ar plăcea ca în loc de articolul acesta să scriu despre fluturi şi despre lucruri frumoase, mi-ar plăcea să merg la mare şi să stau înfofolită într-o pătură împreună cu iubitul meu şi să admirăm valurile care se sparg nervoase de ţărm, mi-ar plăcea să…Ah, mi-ar plăcea ca măcar câţiva dintre cei ce citesc sau care cunosc regretele mele să-şi ia avânt şi să trăiască clipa!

Lucrurile frumoase nu vin să te întrebe dacă le vrei, ţi se arată o secundă şi apoi trec mai departe!

Nu ştiu dacă e o stare de om care a mai crescut cu un an..e o stare pur şi simplu.

 

Cu respect!

 

Da, sunt dezamăgită de oameni, sunt dezamăgită că n-am glas şi sânge-n vene să schimb ceva şi ne complacem toţi într-un rahat căruia îi detestăm mirosul, dar care e tocmai bun în lipsă de altceva.

Mi-aş dori o zi mai lungă, pentru că pe-asta o ocup cu chestii banale, mi-aş dori să ăncep cursurile de scenaristică şi de actorie, ahhh, aş face atâtea dacă….

3 comentarii

Şi totuşi, unde sunt?

29/10/2009 la 17:34 (idei despre ce vrei)
Tags: ,

Primele lucruri care ies bine în evidenţă atunci când mă ‘admir’  dimineaţa în oglindă sunt cearcănele adânci pe care le port ca cel mai de preţ accesoriu clipă de clipă şi expresia feţei mele care de multe ori mă face să mă întreb dacă sunt eu sau dacă nu cumva am lipit vreun poster din Saw pe oglindă. Îmi iau pilule neuronale anti-depresive şi mă pregătesc plină de greaţă pentru o nouă zi identică celor precedente:casă, serviciu, masterat, casă….un program fabulos, care te ajută să-ţi dezvolţi perfect comunicarea cu propria persoană.

Şi cel mai trist este atunci când realizezi că eşti cel mai prost atacant din echipa existenţei tale, pentru că o dai în bară cu toate ocaziile care îţi ies în cale. E mai uşor să-mi plâng de milă că eu n-am timp, că sunt un copil bătrân, că mai întâi munca şi apoi distracţia, că oricum pentru distracţie îţi trebuie bani, pentru chirie îţi trebuie bani, ca să îţi iei ceva îţi trebuie…aţi ghicit…bani! Brusc, îmi dau seama că în afară de griji şi calcule eu am încetat să exist. Am încetat să-mi doresc lucruri simple care altădată mă făceau fericită, am încetat să-mi doresc ceva, am încetat să fiu egoistă cu timpul şi în loc să-l vrăjesc să mai stea un pic, eu îl rog insistent să treacă…azi 20, mâine 25, poimâine 30…apoi 40, 50 şi gata. Tragi linia după jumătate de viaţă şi-ţi dai seama că n-ai nimic şi că amintirile tale sunt legate preponderent de circumstanţe şi serviciu şi parcă un pic de filmele pe care le descopereai în primele 5 minute de generic, căci apoi cădeai lat ca o buburuză cu aripile frânte de greuţăţile pământului.

Şi după zile întregi în care frustrările mele fierb ca lava, erup şi mă întreb: Unde sunt eu? Unde e fata nebună care-şi dorea să cunoască lumea? Care pleca dimineaţa unde visa seara? Căreia îi plăcea să cânte şi să se distreze cu prietenii? Care mergea la teatru, la un suc, la o plimbare cu bicicleta în parc, care imita personajele din filme? Am sufocat-o atât de mult cu fantezia adultului din mine şi tare mi-e teamă că am pierdut-o.

Îmi dau târcoale aceste gânduri de ceva vreme, dar de cînd am aflat că Ioana Costea (fata de 19 ani bolnavă despre care am scris şi v-am rugat s-o ajutaţi) nu va mai avea niciodată şansa să facă toate lucrurile pe care viaţa mi le pune mie la dispoziţie dar eu sunt prea ‘adultă’ să le mai văd, m-am hotărât că niciun ban din lume şi niciun serviciu de pe pământ nu pot să-ţi dea înapoi timpul pierdut.

Cu respect, copilul bătrân din mine!

Un comentariu

Păi dacă tot e weekend să fie bun

22/10/2009 la 13:09 (idei de weekend)
Tags: , , ,

Şi dacă dorul de ducă şi de cutreierat lumea nu-ţi dă pace dă-i una-n cap că nu-i nici vremea bună şi nici portofelul tău nu-ţi zâmbeşte ca şi cum ar fi câştigat la loto potul cel mare.

Weekend-ul acesta este numa’ bun de mers la teatru sau la un film bun..iar spre seară dacă ţi se pare că timpul n-a fost suficient de umplut cu chestii de făcut, iaca poţi să te relaxezi pe Lipscani la un coffee cocktail mexicano, o cafea la nisip, o prajitură nemaigustată până acum de papilele tale, o ceşcuţă de ceai de fructul pasiunii sau mai ştiu eu ce arome deosebite sau de ce nu, pentru cei ce fumează merge şio  narghilea, sau într-un club de calitate, unde poţi asculta o muzică bună fără a fi surzit de sound-ul prea tare al unui club obişnuit, unde să nu te calci în picioare cu coca şi pitzi veniţi în misiune etc.

Aşadar, recomandările pe care le fac pentru acest weekend sunt următoarele:

- Teatrul de comedie: poţi alege cu încredere oricare dintre piesele puse la bătaie în desfăşurător, iar biletele costă între 10 şi 25 de lei…accesibile pentru toţi doritorii.

Vineri: – Fitness

Sâmbătă: – Poker

                  - Fata de mătase artificială (excepţională piesa pentru cei ce obişnuiesc să mediteze la existenţa lor cotidiană)

Duminică: – Revizorul (pentru cei ce-l îndrăgesc pe Ştefan Bănică Junior)

                     - Domnişoara Iulia (o piesă excepţională cu o actriţă fabuloasă, o piesă care îţi încordează până şi genele)

Mai multe informaţii puteţi obţine de pe www.comedie.ro

Cât despre propunerea de cluburi…ta da da.. vă propun club Tribute, nu pentru că e nou, nu pentru că e în vogă, nu pentru că vin vedete, nu pentru că e de fiţe şi e cool să vii aici măcar odată, ci pentru că are  calităţi care-l fac special: pentru că nimeni nu se dă în spectacol, pentru că se cântă muzică live de calitate, pentru că sunt oameni discreţi şi cu bun-simţ, pentru că nimeni nu-ţi bagă pe gât sticle de whisky şi alte băuturi pentru a ocupa o masă, pentru nimeni nu face parada modei şi nimeni nu iese la vânătoare, pentru că nu trebuie să-ţi ucizi plămânii ca să discuţi cu cel de lângă tine, pentru că….mai bine mergeţi şi testaţi voi înşivă terenul.

Ok, ia să vedem ce gen de filme abordăm…păi dacă tot e un weekend de consumat calorii hai să ne băgăm la o serie de acţiuni şi comedii găsim:

- Gamer (efecte digitale interesante, acţiune cu patos, adrenalină, poveste de dragoste, intriga ancorată în cotidian, un film care te face să înţelegi de ce descoperirile ştiinţifice nu sunt întotdeauna bune pentru societatea în care trăim). Filmul are şi comentarii pozitive şi negative…it’s up to you to decide.

- Julie şi Julia (pentru că viaţa monotonă trebuie condimentată din când în când cu ceva). Enjoy! Şi poate reţineţi şi nişte reţete…că sunt sute, credeţi-mă. Aaaaa, şi nu e un film doar pentru sexul frumos, este un film de cuplu, o comedie dulce ce poate fi savurată lejer în 2.

Cu respect!

Un comentariu

1..2..3, facem sex şi ai job-ul pe care-l vrei

22/10/2009 la 09:02 (idei cu scantei - editorial)
Tags: , , ,

Intri ca tot omul ţi-ţi faci cont pe bestjobs, ejobs, hipo şi alte site.uri dedicate recrutării profesionale. Aplici la mai multe job-uri după aptitudinile tale (aşa ar fi ideal, dar deh e “grele” cand te supraevaluezi şi te crezi deştept în toate) şi aştepţi să primeşti un răspuns (de multe ori nu primeşti decât un mare IGNORE).

Ia să vedem ce variante am strâns de la prieteni de-ai mei şi din experienţa proprie:

- din păcate postul nu mai este disponibil (Păi tanti, când ai avut atâta timp să faci recrutarea şi să ai interviuri dacă job-ul a apărut ieri?)

- nivelul dumneavoastră de experienţă nu corespunde cu cerinţele postului (deşi postul pentru care aplici este cu 1 nivel mai scăzut decât cel pe care ai activat până atunci, deci te resping pentru că eşti prea bun?hahaha)

Mă opresc aici cu enumeratul situaţiilor pentru că aş vrea să vă prezint 2 variante de răspuns primite pe e-mail de o prietenă de-ale mele în urma aplicării la diferite job-uri:

1. Buna ziua,

Am primit cv-ul  referitor la aplictia dvs pentru postul scos la concurs de catre firma noasta.

Este vorba despe secretara particulara, mai putin munca de birou, mai mult teren, fax, mail, agenda zilnica, uneori deplasari – insotire manager general.

Avand in vedere ca au aplicat peste 400 de persoane va rog cateva fotografii mai reprezentative si sa-mi spuneti daca aveti obligatii (casatorita, relatie stabila ).

Cu multumiri

X

2. Raspuns anunt secretara bestjobs:

Buna ziua,

in ce ceea ce priveste anuntul  la care ai aplicat, iti voi da cateva lamuriri suplimentare.  In primul rand sediul  este situat intr-o zona centrala din Bucuresti, mobilat modern, aer conditionat, jacuzzi, gresie ,parchet, faianta ,termopan.

De asemenea am nevoie o fata pentru  secretariat  ( aranjare acte, redactare documente ).

Se ofera cazare….mai exact, conditii sunt foarte bune de locuit. Am 30 ani , caut o fata careia sa-I placa si fetele (menage a trois ).Alte avantaje se negociaza dupa perioada de proba. Daca te intereseaza ma poti contacta pe e-mail sau messenger  si  stabilim celelalte detalii.

O zi buna,

X

 

Dintr-un bun simţ ieşit din comun nu am scris numele companiilor sau al persoanelor.

Deci, acum e pe faţă că sex=job? Sau ciuciu disponibilitate şi libertinism sexual, ciuciu job?

Şi-au făcut toţii obsedaţii sexual cont pe bestjobs, ejobs etc. ca să agaţe femei sau fete disperate să-şi găsească un loc de muncă şi dispuse la astfel de compromisuri?

Băi cretinilor, femeia din ziua de azi poate că e mai libertină, mai nepăsătoare, dar are cojones-urile care vouă v-au căzut de la cât de frustraţi sexual sunteţi. Şi da, nimeni cred că n-a negat faptul că sunt categorii feminine care se folosesc de sexualitatea lor pentru a obţine lucruri, dar niciodată să nu uitaţi un lucru libidinoşilor: O femeie poate face ce vrea cu voi, pentru că în timp ce ea gândeşte cu capul de pe umeri, voi….

Hai, 1..2..3 şi uite un băţ de care să te agăţi pentru că mi se pare mie că poziţia ta de mers e un pic pe dos acum. Ia ridică picioarele sus şi stai în mâini ca să ne privim corect.

Acesta a fost un mesaj pentru toţi bărbaţii obsedaţi sexual din România şi nu numai, care încă n-au înţeles că femeile care-i înconjoară nu sunt jucăriile lor, ci ei sunt papiţoaiele doamnelor (asta ca să vă arăt că şi eu pot fi rea).

În rest, jos pălăria pentru mulţimea de bărbaţi cu bun-simţ şi respect care au învăţat că un cap pe umeri şi o femeie lângă ei înseamnă mai mult decât o partidă nereuşită de sex.

Cu respect!

4 comentarii

« Articole mai vechi