Doza de nebunie

26/11/2009 la 13:04 (idei despre ce vrei)
Tags: , ,

Astăzi trec printr-un moment de nr.9. Totul mă amuză, imi imaginez numai porcării şi am un zâmbet tâmp aplicat pe moaca..o raritate de apariţie în ultima perioadă din viaţa mea.

De dimineaţă, în aglomeraţia de la metrou se aude tare şi cu ecou un rington: măreţul dans al pinguinului! Toată lumea a început să mustăcească ştrengar iar eu râdeam cu sora mea din geam imaginându-ne cum tot metroul sare de pe scaun şi face o coregrafie fantastic star pe ringtonuţ lu’ nenea Nae cu telefonul cu pricina. Apoi mi-am adus aminte de unul Dudu, cică star porno, care aseară îşi punea gene false că aşa îi cer fanele..la naiba, băi tati, ai tu fane? Cu un rânjet larg mut pe antena 3..acolo Badea se dezlănţuia…tot felul de mişcări, comentarii, o caterincă ce m-a  făcut să mă întind pe jos ca fideaua fiartă de la atâta râs. În fine, mai devreme mă gândeam la nişte metode de tortură prin râs şi iată ce mi-a debitat singurul neuron din cap care mă mai suportă:

- metoda ‘ sus-jos’- cu mânuţele astea două, te stropesc cu-un kil de ouă şi te dau la un viţel, să te lingă el niţel, la subraţ şi pe la tălpi, ’sî te râzi tu până crăpi.

- metoda ‘punct ochit-punct lovit’: iaca-ntoarce-te oleacă şi uşor dă-i de te-apleacă, hai îndoaie-te un pic, până stop îţi zic…e poziţia de joc, sper cu ea să ai noroc. Ca să fii expert la joc, tre’ să dai fix la mijloc, să ocheşti precis, la ţanc, cu-o seringă cu ser de râs şi-un ac!

- metoda ‘ia mai stai odată’ : se începe din culcat, până eşti perfect de lat, închizi ochii-ncetişor şi zici că eşti pe covor. Când începe să te ia, râsul isteric , hahaha, nu ai cum deschide gura, că atunci te ia tortura…cîci deasupra ta planează un frumos covor de pene, ce te scarpină la..mmm,gene! Şi ai regula de joc, să ţii buzele pe loc, iară dacă nu rezişti, o iei de la capăt de le mişti.

- metoda ‘televizorul’: hai deschide ochii larg, prinde-i bine de ciorap, deschide televizoru’, caută un show politic, foarte acid şi foarte critic, ia apoi un strop de vodka, un calmant şi nişte miere şi admiră în tăcere cum alţii vorbesc de noi, ca ţăranii despre boi. Fruntea ta e descreţită, te amuză şi-o omidă, poţi să fii şi bou şi prost, că nimic nu-şi are rost.

Cu respect!

 

Scrieti un comentariu

Cafea cu aromă de weekend

20/11/2009 la 09:46 (Uncategorized)

Pentru că se anunţă un weekend însorit şi vesel (conform prognozei meteo :-) ) trebuie să profităm la maximum de el şi ca atare propunerile mele pentru acest final de săptămână presupun deplasări şi voie bună.

Aşadar, pentru cei interesaţi de cultură, Târgul Kilipirim de la sala Dalles din acest weekend vă aşteaptă cu porţile deschise no charge să vă bucuraţi de cărţi, filme şi muzică bună. De asemenea, puteţi face donaţii “Citeşte şi dă mai departe – Fii donator de carte!” (mai multe detalii puteţi afla la faţa locului).

Şi dacă tot am început cu târgurile, tot în acest sfârşit de săptămână puteţi arunca un ochi şi la Târgul producătorilor de confecţii, incălţăminte şi marochinărie din parcul Tineretului cu intrare liberă (intrarea Şincai, 18 – 22 noiembrie 2009, mierîuri – sâmbătă 10:00 – 20:00, duminică 10:00 – 16). Aici puteţi găsi produse de calitate cu preţ de producător, însă singurul inconvenient este designul destul de neactualizat al produselor, târgul fiind mai degrabă pe tiparul adulţilor de peste 40 de ani…cel puţin asta a fost concluzia mea după o vizită fulger la altă ediţie a târgului. Cu toate acestea, voi merge şi la această ediţie căci poate ,cine ştie, s-au mai adaptat producătorii şi la tendinţele mai tinereşti ale populaţiei.

Aşadar, dacă eşti o persoană înarmată cu multă răbdare, suporţi cu stoicism coatele date şi disperarea nejustificată a celorlalţi participanţi la târg, poţi merge cu încredere la ambele evenimente că, na, nu ştii de unde sare iepurele, şi te întorci acasă cu achiziţii de suflet.

Dacă eşti petrecăreţ sau pur şi simplu n-ai stare îţi sugerez o vizită de ars energie în club Folies, un clubuşor nou-născut în peisajul lumii de clubbin’ din Bucureşti. Inaugurarea are loc astă-seară, iar sâmbătă vă puteţi contorsiona muzical la o petrecere cu iz de Lady Gaga. Clubul este micuţ ca şi spaţiu şi îi urez să aibă parte de un public cu afinităţi nepiţiponceşti şi necocalareşti. :)

De asemenea, înainte de a vă zbânţui pe ringul de dans, puteţi băga o tură de patinaj(patinoarele din Drumul Taberei, Afi Palace Cotroceni, Liberty Center and co.)  ca să vă încălziţi picioarele pentru noapte de club-uială, sau la o oră de tenis de câmp în bulă sau de biliard pentru pregătirea mişcărilor rapide de mâini dansatoare all night long.

Iar dacă sunteţi fraţi de-ai mei care preferaţi o seară la teatru sau o ieşire cu prietenii la o cafenea…intraţi pe www.comedie.ro şi pe http://www.tnb.ro/index.php?page=how-cmsms-works, unde puteţi alege orice piesă de teatru care vă satisface exigenţele sentimentale. În fapt, v-aş putea recomanda eu o piesă de teatru excepţională, chiar dacă nu este de weekend: Tectonica sentimentelor (http://www.tnb.ro/index.php?page=spectacol&idspec=398), o distribuţie reuşită, multă iubire, ură, orgolii, o avalanşă de sentimente arătate fără cusur de jocul actorilor.

Aaaaaaa, am următoarea rugăminte la voi toţi cei ce v-aţi gândit că un film de weekend cu popcorn şi nachos cu salsa ar fi o soluţie de relaxare, think twice! Este atât de aglomerat la casa de bilete, încât trebuie să iei câteva pastiluţe de algocalmim sau aulin ca să îţi amorţească iritarea aşteptării prelungite la coadă la casa de bilete.

Ca sugestie de film, vă recomand ‘ O poveste de Crăciun’ cu Jim Carrey, varianta 3D…nu este un film pentru copii cum aţi putea crede, ah, dar mai bine mergeţi şi descoperiţi singuri povestea, aşa cum am descoperit-o şi eu.

Ehh, iată că am terminat de băut şi cafeaua tot vorbind cu voi.

Să aveţi un weekend plin de surprize plăcute.

Cu respect!

P.S: îmi exprim oficial dorinţa de a merge la vot. Nu o fac pentru că am vreo preferinţă sau vreo simpatie politică, nu pentru că aş crede în balivernele candidaţilor, merg la vot pentru că nu vreau ca alţii să folosească în interes propriu absenteismul meu. Nu ştiu ce voi vota, ştiu doar că o voi face! Haideţi să facem un efort pentru ca cei ce vor să fraudeze alegerile să ia ţeapă!

1 comentariu

Cuvinte mute

11/11/2009 la 19:57 (idei despre ce vrei)
Tags: ,

În ultima perioadă suntem 2 persoane care trăim la un loc…eu şi o persoană tristă şi lipsită de viaţă care observ că mă domină cum totul. Ar putea să fie o astenie de toamnă, o oboseală de sfârşit de an care îmi dă târcoale, o scârbă de toate rahaturile şi de toate aberaţiile ţării în care trăim, o depresie subconştientă care mă macină grăunte cu grăunte, poate fi orice…Şi mă gândesc în fiecare zi la răcnetele mele lăuntrice, la liniştea suspectă care mă învăluie. Tot ce ştiu este că n-aş vrea să ajung să mă privesc jucând în cea mai proastă dramă de pe ecranul vieţii. Mereu am încercat să găsesc o explicaţie pentru toate lucrurile şi situaţiile urâte prin care am trecut, o scuză pentru toţi oamenii care au trecut peste mine ca peste un covor, care m-au minţit cu zâmbetul pe buze..pentru că mi s-a părut groaznic de trist să cred că oamenii oferă răutăţi gratuite şi că lozinca ‘Interesul îşi poartă fesul’ s-a născut ca să justifice într-un fel parşivitatea umană.

Mi-ar plăcea ca în loc de articolul acesta să scriu despre fluturi şi despre lucruri frumoase, mi-ar plăcea să merg la mare şi să stau înfofolită într-o pătură împreună cu iubitul meu şi să admirăm valurile care se sparg nervoase de ţărm, mi-ar plăcea să…Ah, mi-ar plăcea ca măcar câţiva dintre cei ce citesc sau care cunosc regretele mele să-şi ia avânt şi să trăiască clipa!

Lucrurile frumoase nu vin să te întrebe dacă le vrei, ţi se arată o secundă şi apoi trec mai departe!

Nu ştiu dacă e o stare de om care a mai crescut cu un an..e o stare pur şi simplu.

 

Cu respect!

 

Da, sunt dezamăgită de oameni, sunt dezamăgită că n-am glas şi sânge-n vene să schimb ceva şi ne complacem toţi într-un rahat căruia îi detestăm mirosul, dar care e tocmai bun în lipsă de altceva.

Mi-aş dori o zi mai lungă, pentru că pe-asta o ocup cu chestii banale, mi-aş dori să ăncep cursurile de scenaristică şi de actorie, ahhh, aş face atâtea dacă….

3 Comentarii

Şi totuşi, unde sunt?

29/10/2009 la 17:34 (idei despre ce vrei)
Tags: ,

Primele lucruri care ies bine în evidenţă atunci când mă ‘admir’  dimineaţa în oglindă sunt cearcănele adânci pe care le port ca cel mai de preţ accesoriu clipă de clipă şi expresia feţei mele care de multe ori mă face să mă întreb dacă sunt eu sau dacă nu cumva am lipit vreun poster din Saw pe oglindă. Îmi iau pilule neuronale anti-depresive şi mă pregătesc plină de greaţă pentru o nouă zi identică celor precedente:casă, serviciu, masterat, casă….un program fabulos, care te ajută să-ţi dezvolţi perfect comunicarea cu propria persoană.

Şi cel mai trist este atunci când realizezi că eşti cel mai prost atacant din echipa existenţei tale, pentru că o dai în bară cu toate ocaziile care îţi ies în cale. E mai uşor să-mi plâng de milă că eu n-am timp, că sunt un copil bătrân, că mai întâi munca şi apoi distracţia, că oricum pentru distracţie îţi trebuie bani, pentru chirie îţi trebuie bani, ca să îţi iei ceva îţi trebuie…aţi ghicit…bani! Brusc, îmi dau seama că în afară de griji şi calcule eu am încetat să exist. Am încetat să-mi doresc lucruri simple care altădată mă făceau fericită, am încetat să-mi doresc ceva, am încetat să fiu egoistă cu timpul şi în loc să-l vrăjesc să mai stea un pic, eu îl rog insistent să treacă…azi 20, mâine 25, poimâine 30…apoi 40, 50 şi gata. Tragi linia după jumătate de viaţă şi-ţi dai seama că n-ai nimic şi că amintirile tale sunt legate preponderent de circumstanţe şi serviciu şi parcă un pic de filmele pe care le descopereai în primele 5 minute de generic, căci apoi cădeai lat ca o buburuză cu aripile frânte de greuţăţile pământului.

Şi după zile întregi în care frustrările mele fierb ca lava, erup şi mă întreb: Unde sunt eu? Unde e fata nebună care-şi dorea să cunoască lumea? Care pleca dimineaţa unde visa seara? Căreia îi plăcea să cânte şi să se distreze cu prietenii? Care mergea la teatru, la un suc, la o plimbare cu bicicleta în parc, care imita personajele din filme? Am sufocat-o atât de mult cu fantezia adultului din mine şi tare mi-e teamă că am pierdut-o.

Îmi dau târcoale aceste gânduri de ceva vreme, dar de cînd am aflat că Ioana Costea (fata de 19 ani bolnavă despre care am scris şi v-am rugat s-o ajutaţi) nu va mai avea niciodată şansa să facă toate lucrurile pe care viaţa mi le pune mie la dispoziţie dar eu sunt prea ‘adultă’ să le mai văd, m-am hotărât că niciun ban din lume şi niciun serviciu de pe pământ nu pot să-ţi dea înapoi timpul pierdut.

Cu respect, copilul bătrân din mine!

1 comentariu

Păi dacă tot e weekend să fie bun

22/10/2009 la 13:09 (idei de weekend)
Tags: , , ,

Şi dacă dorul de ducă şi de cutreierat lumea nu-ţi dă pace dă-i una-n cap că nu-i nici vremea bună şi nici portofelul tău nu-ţi zâmbeşte ca şi cum ar fi câştigat la loto potul cel mare.

Weekend-ul acesta este numa’ bun de mers la teatru sau la un film bun..iar spre seară dacă ţi se pare că timpul n-a fost suficient de umplut cu chestii de făcut, iaca poţi să te relaxezi pe Lipscani la un coffee cocktail mexicano, o cafea la nisip, o prajitură nemaigustată până acum de papilele tale, o ceşcuţă de ceai de fructul pasiunii sau mai ştiu eu ce arome deosebite sau de ce nu, pentru cei ce fumează merge şio  narghilea, sau într-un club de calitate, unde poţi asculta o muzică bună fără a fi surzit de sound-ul prea tare al unui club obişnuit, unde să nu te calci în picioare cu coca şi pitzi veniţi în misiune etc.

Aşadar, recomandările pe care le fac pentru acest weekend sunt următoarele:

- Teatrul de comedie: poţi alege cu încredere oricare dintre piesele puse la bătaie în desfăşurător, iar biletele costă între 10 şi 25 de lei…accesibile pentru toţi doritorii.

Vineri: – Fitness

Sâmbătă: – Poker

                  - Fata de mătase artificială (excepţională piesa pentru cei ce obişnuiesc să mediteze la existenţa lor cotidiană)

Duminică: – Revizorul (pentru cei ce-l îndrăgesc pe Ştefan Bănică Junior)

                     - Domnişoara Iulia (o piesă excepţională cu o actriţă fabuloasă, o piesă care îţi încordează până şi genele)

Mai multe informaţii puteţi obţine de pe www.comedie.ro

Cât despre propunerea de cluburi…ta da da.. vă propun club Tribute, nu pentru că e nou, nu pentru că e în vogă, nu pentru că vin vedete, nu pentru că e de fiţe şi e cool să vii aici măcar odată, ci pentru că are  calităţi care-l fac special: pentru că nimeni nu se dă în spectacol, pentru că se cântă muzică live de calitate, pentru că sunt oameni discreţi şi cu bun-simţ, pentru că nimeni nu-ţi bagă pe gât sticle de whisky şi alte băuturi pentru a ocupa o masă, pentru nimeni nu face parada modei şi nimeni nu iese la vânătoare, pentru că nu trebuie să-ţi ucizi plămânii ca să discuţi cu cel de lângă tine, pentru că….mai bine mergeţi şi testaţi voi înşivă terenul.

Ok, ia să vedem ce gen de filme abordăm…păi dacă tot e un weekend de consumat calorii hai să ne băgăm la o serie de acţiuni şi comedii găsim:

- Gamer (efecte digitale interesante, acţiune cu patos, adrenalină, poveste de dragoste, intriga ancorată în cotidian, un film care te face să înţelegi de ce descoperirile ştiinţifice nu sunt întotdeauna bune pentru societatea în care trăim). Filmul are şi comentarii pozitive şi negative…it’s up to you to decide.

- Julie şi Julia (pentru că viaţa monotonă trebuie condimentată din când în când cu ceva). Enjoy! Şi poate reţineţi şi nişte reţete…că sunt sute, credeţi-mă. Aaaaa, şi nu e un film doar pentru sexul frumos, este un film de cuplu, o comedie dulce ce poate fi savurată lejer în 2.

Cu respect!

1 comentariu

1..2..3, facem sex şi ai job-ul pe care-l vrei

22/10/2009 la 09:02 (idei cu scantei - editorial)
Tags: , , ,

Intri ca tot omul ţi-ţi faci cont pe bestjobs, ejobs, hipo şi alte site.uri dedicate recrutării profesionale. Aplici la mai multe job-uri după aptitudinile tale (aşa ar fi ideal, dar deh e “grele” cand te supraevaluezi şi te crezi deştept în toate) şi aştepţi să primeşti un răspuns (de multe ori nu primeşti decât un mare IGNORE).

Ia să vedem ce variante am strâns de la prieteni de-ai mei şi din experienţa proprie:

- din păcate postul nu mai este disponibil (Păi tanti, când ai avut atâta timp să faci recrutarea şi să ai interviuri dacă job-ul a apărut ieri?)

- nivelul dumneavoastră de experienţă nu corespunde cu cerinţele postului (deşi postul pentru care aplici este cu 1 nivel mai scăzut decât cel pe care ai activat până atunci, deci te resping pentru că eşti prea bun?hahaha)

Mă opresc aici cu enumeratul situaţiilor pentru că aş vrea să vă prezint 2 variante de răspuns primite pe e-mail de o prietenă de-ale mele în urma aplicării la diferite job-uri:

1. Buna ziua,

Am primit cv-ul  referitor la aplictia dvs pentru postul scos la concurs de catre firma noasta.

Este vorba despe secretara particulara, mai putin munca de birou, mai mult teren, fax, mail, agenda zilnica, uneori deplasari – insotire manager general.

Avand in vedere ca au aplicat peste 400 de persoane va rog cateva fotografii mai reprezentative si sa-mi spuneti daca aveti obligatii (casatorita, relatie stabila ).

Cu multumiri

X

2. Raspuns anunt secretara bestjobs:

Buna ziua,

in ce ceea ce priveste anuntul  la care ai aplicat, iti voi da cateva lamuriri suplimentare.  In primul rand sediul  este situat intr-o zona centrala din Bucuresti, mobilat modern, aer conditionat, jacuzzi, gresie ,parchet, faianta ,termopan.

De asemenea am nevoie o fata pentru  secretariat  ( aranjare acte, redactare documente ).

Se ofera cazare….mai exact, conditii sunt foarte bune de locuit. Am 30 ani , caut o fata careia sa-I placa si fetele (menage a trois ).Alte avantaje se negociaza dupa perioada de proba. Daca te intereseaza ma poti contacta pe e-mail sau messenger  si  stabilim celelalte detalii.

O zi buna,

X

 

Dintr-un bun simţ ieşit din comun nu am scris numele companiilor sau al persoanelor.

Deci, acum e pe faţă că sex=job? Sau ciuciu disponibilitate şi libertinism sexual, ciuciu job?

Şi-au făcut toţii obsedaţii sexual cont pe bestjobs, ejobs etc. ca să agaţe femei sau fete disperate să-şi găsească un loc de muncă şi dispuse la astfel de compromisuri?

Băi cretinilor, femeia din ziua de azi poate că e mai libertină, mai nepăsătoare, dar are cojones-urile care vouă v-au căzut de la cât de frustraţi sexual sunteţi. Şi da, nimeni cred că n-a negat faptul că sunt categorii feminine care se folosesc de sexualitatea lor pentru a obţine lucruri, dar niciodată să nu uitaţi un lucru libidinoşilor: O femeie poate face ce vrea cu voi, pentru că în timp ce ea gândeşte cu capul de pe umeri, voi….

Hai, 1..2..3 şi uite un băţ de care să te agăţi pentru că mi se pare mie că poziţia ta de mers e un pic pe dos acum. Ia ridică picioarele sus şi stai în mâini ca să ne privim corect.

Acesta a fost un mesaj pentru toţi bărbaţii obsedaţi sexual din România şi nu numai, care încă n-au înţeles că femeile care-i înconjoară nu sunt jucăriile lor, ci ei sunt papiţoaiele doamnelor (asta ca să vă arăt că şi eu pot fi rea).

În rest, jos pălăria pentru mulţimea de bărbaţi cu bun-simţ şi respect care au învăţat că un cap pe umeri şi o femeie lângă ei înseamnă mai mult decât o partidă nereuşită de sex.

Cu respect!

4 Comentarii

Şi eşti în tot ce sunt

17/10/2009 la 09:41 (idei despre ce vrei)
Tags: , ,

A devenit banal sa-ţi spun că te iubesc în fiecare zi, a devenit ca un salut iubirea,

 Ştiu că te cert şi uneori îţi cer prea mult, dar tu îmi dai tot ce-mi doresc fără să vrei ceva în schimb,

 Ştiu că sunt mofturoasă şi câteodată aş vrea să fii perfect, dar dac-ai fi m-aş plictisi cumplit,

Iar uneori aş vrea să te comporţi ca un adult complet, dar ce folos căci un adult nu ştie să mă facă să mă simt cum sunt…copil de fapt.

Poate că sunt momente-n care tu eşti o ea, eu sunt un el şi nu-mi convine să conduc,

Dar, totuşi înţeleg că eşti şi tu un pic cam obosit,

Să mă fereşti de rele, şi-ai vrea să fii la rândul tău ferit,

Şi sunt momente în care te vreau doar pentru mine,

Căci lumea te poate avea oricând,

Atunci eu realizez că fără tine, pentru ceilalţi nu vreau să-nsemn nimic.

Poate că nu-ţi arăt mereu că am nevoie de tine să mă sprijin să stau drept,

Dar vreau să îţi arăt că pot,

Şi că atunci când va fi rândul meu să îţi arăt suport,

Să n-ai un dubiu c-am să mă socot.

Şi vreau să ştii c-atunci când te-am ales,

Nu te-am ales din pasiune,

Ci te-am ales căci te-am simţit perfect doar pentru mine.

Ţi-aş spune multe, dar tu le ştii deja prea bine,

Căci ai acces nestingherit în lumea mea,

Şi-aş cum sunt eu complicată ş-uneori nebună,

Ştiu că pentru tine-s numa’ bună.

Cu respect (pentru toate clipele pe care le-am petrecut împreună)!

A noastră:

2 Comentarii

Pentru sufletul meu

07/10/2009 la 18:27 (idei despre ce vrei)

Mă trezesc dimineaţa la aceeaşi oră, fac exact aceleaşi mişcări, acelaşi traseu, acelaşi lift, acelaşi metrou, aceiaşi oameni grăbiţi, acelaşi birou, aceeaşi muncă..mă simt ca un roboţel care visează să aibă inimă..aş vrea să mă revolt cum o făceam odată, aş vrea să nu-mi fie lene de multe ori să şi respir, aş vrea să încetez să suspin, aş vrea să fiu mai romantică, aş vrea să călătoresc mai mult, să scriu încă un volum de poezii şi gânduri, aş vrea să iau lecţii de street dance, să merg într-o seară la un concert de jazz,să văd o piesă bună de teatru,  aş vrea să merg în vîrf de munte şi  să stau în fund, cu genunchii bine prinşi în strânsoarea mâinilor şi razele soarelui să mă mângâie încet în timp ce pielea mai că mi-e zgribulită de la răcoarea naturii, aş vrea să învăţ să fac cheese cake, aş vrea să-mi iau prietenii într-o noapte la mare şi să facem un foc de tabără şi să bem vin fiert, să spunem glume tâmpite şi să jucăm Remy, aş vrea să am mai mult timp de petrecut cu mine, aş vrea să….aş vrea să mă rup măcar pentru o clipă de Eu-ul acesta robotizat care am devenit şi să mă arunc pe spate fără să mă gândesc la consecinţe, fără să-mi analizez căderea..să mă arunc în cearceafurile mele albe, proaspăt spălate, mirosind a balsamul meu preferat şi a curat şi să privesc cu ochii mari şi umezi pereţii verzi şi galbeni din cameră…şi să adorm cu zâmbetul pe buze..un zâmbet cald de mulţumire că azi pentru o clipă am avut timp pentru mine, un zâmbet de mulţumire că pentru câteva momente eu am fost cea mai importantă  persoană din viaţa mea, un zâmbet de mulţumire că sunt…

Tu ce-ţi doreşti să faci pentru tine?

Melodia pe care v-o propun astăzi este pentru suflet (mulţumesc dragă Cristi pentru că mi-ai prezentat-o :) )

1 comentariu

Fermo mania şi timpul pierdut într-un mod interactiv :)

29/09/2009 la 08:17 (idei despre ce vrei)
Tags: , , ,

De vreo săptămână jumate am devenit fermier pe facebook…nu credeam că un joc ar putea să-mi capteze atenţia într-un asemenea hal. Cel mai fericit este iubitul meu care îmi reproşează cu un zâmbet larg şi sadic: ‘Păi nu ziceai tu că jocurile astea sunt de copii mici şi nu puteai să înţelegi cum naiba poţi pierde atâta vreme în faţa unei porcării virtuale?’

Şi eu ce să-i răspund? Că am căzut ucisă de propriile mele arme? Acu’ , dacă m-aş fi străduit un pic scoteam eu pe udneva cămeşa curată, da’….În fine, măcar aşa nu mai citesc despre problemele politice din ţară, despre cum mănâncă Nicoleta Luciu chipsuri şi fast-food şi nu se mai îngraşă (păi cam acesta este şi scopul balonului sau a ce şi-o fi pus în stomac ca să o ajute la slăbit după naştere), despre scandaluri sexuale aberante şi dezgustătoare, despre cai verzi pe pereţi. Păi nu mai bine cultiv eu nişte fructe sau legume şi îmi mulg animalele de la fermă? Că şi-aşa am antrenamentul făcut de 24 de ani de la toate vitele care ne conduc sub diverse forme.

Dacă vreţi să vă pierdeţi timpul într-un mod simpatic vă recomand un cont pe facebook.

Şi ca să păstrăm nota funny, vă doresc viyionare plăcută la următorul episod din anime-ul Dilbert (îi mulţumesc lui Cristi pentru că mi l-a arătat):

Cu respect!

Scrieti un comentariu

Un weekend perfect…în familie

18/09/2009 la 19:12 (idei de weekend)

E 8 dimineaţa şi deja începe forfota prin casă…observ ca prin vis cum zboară lucruri din dulap peste mine şi simt cum cineva mă apucă de picioare şi mă loveşte vesel cu botul umed peste tălpi. Mă încrunt puţin şi cînd să-mi fac curaj să îmi fac apariţia  pac! o pernă peste faţă şi vocea surioarei mele se aude:

‘Fraiero, şi te lăudai că te trezeşti prima! Eu sunt gata deja, ce mai aştepţi?’ şi iese din cameră val vârtej, bucurându-se de izbândă.

Şi cel mai tare mă enerva agitaţia dinainte de plecare, când fiecare era aşa entuziasmat de excursie şi-şi lua prea  în serios rolul…mă entuziasma plecarea, excursia, tatăl meu care văzuse toate locurile şi care ne povestea ca un savant fiecare chestie mai deosebită de pe traseu, mama mea care în loc să se bucure de peisaj se gândea doar doar să n-o fi uitat ceva care ne-ar fi putut fi esenţial mie şi surioarei mele, surioara mea care se uita uimită, cu ochii mari la noutăţile din peisajul ei optic, Luck care era mai agitat ca noi şi care după ce-şi consuma energia dormea de stingea…mereu am crezut că împlinirea pe care o simţeam atunci se datora aventurii…ce naivă eram, de fapt mă umplea de o fericire inexplicabilă faptul că petreceam timpul toţi ca o familie şi că nu mai contau nici timpul şi nici spaţiul. Puneam pasiune în fiecare lucru şi îmi doream să fac mii de fotografii ca să imortalizez momentul…unic, de altfel.

Da, ştiu, acum am crescut, avem familiile noastre, sau pur şi simplu facem altceva…dar ce n-aş da acum să mă trezesc încă odată aşa, să ştiu că la ora 12 trebuie să fiu în casă ca să luăm prânzul împreună aşa cum vedeam în filme şi mult timp am crezut că scena se joacă doar în faţa camerelor…ce n-aş da acum pentru asta!

Nu vă e dor de un weekend perfect în familie?

Cu respect!

1 comentariu

« Articole mai vechi