Intraprenoriatul, un concept prea SF pentru companiile din Romania?

Companiile spun ca investesc in oameni (si in afara salariului lunar), ca au nevoie de angajati ambasadori, de angajati care sa se dezvolte in afara cadrului profesional zilnic, companiile spun ca vor oameni cu initiativa care sa rupa tiparele, oameni revolutionari, responsabili si vizionari, angajati care sa inoveze si care sa aduca aerul fresh si nou pe piata de profil in care activeaza.

Sunt cateva companii mari care sustin si dezvolta cultura intraprenoriatului, insa ce se intampla cu restul? Restul care pozeaza in „the dream company”, ravnita de orice corporatist cu varste „vanoase” din Romania?

Adevarul este ca, prea putin sunt sustinute puseele angajatilor care vor sa „faca ceva mai mult”,  prea putin sunt incurajate dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor. Ma macina treaba asta, ma macina sa stiu ca pot sa fac un lucru si ca nu mi se permite. Poate ca inca nu am depasit era controlului corporatist, poate ca inca managerii din multe companii nu au reusit sa treaca peste ideea falsa conform careia daca un angajat mai face si altceva in afara serviciului inseamna ca randamentul sau 9 ore pe zi este afectat. E o gandire mica si mediocra si ma intreb daca nu cumva isi are originile intr-o frustrare profesionala greu de inteles de insusi posesorul ei. Mi se pare ca ingradirea accesului la dezvoltarea profesionala a angajatilor, in anul 2012, ar putea cu succes fi pusa pe panoul practicilor de indobitocire colectiv-corporatista. Cred ca multi manageri ar trebui sa scoata capul din cartile de management si sa treaca de la teorie la fapte. Repetitia poate fi mama invataturii, dar cum ramane cu evolutia? Si pana la urma, nu asta isi doreste toata lumea? Sa evolueze?

De altfel, apreciez foarte mult managerii care-si trimit angajatii bosumflati la evenimente de marketing, comunicare, social media, sales, dezvoltare personala etc. Apreciez managerii care au inteles ca a intinde putin aripioarele angajatilor nu inseamna ca-si iau zborul, inseamna doar ca se intorc cu informatii noi, ca randamentul zilnic la birou poate fi la fel de bine afectat de lene, de apatie fata de munca, de lipsa unor directii clare, de o comunicare defectuoasa, de rutina….Pentru ei, chapeau bas!

Un articol interesant despre intraprenoriat si cultura in house a acestui nou curent, puteti citi aici.

Respect!

sursa foto: http://www.meghashyam.com/2011/12/30/55/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: