Pentru sufletul meu

Mă trezesc dimineaţa la aceeaşi oră, fac exact aceleaşi mişcări, acelaşi traseu, acelaşi lift, acelaşi metrou, aceiaşi oameni grăbiţi, acelaşi birou, aceeaşi muncă..mă simt ca un roboţel care visează să aibă inimă..aş vrea să mă revolt cum o făceam odată, aş vrea să nu-mi fie lene de multe ori să şi respir, aş vrea să încetez să suspin, aş vrea să fiu mai romantică, aş vrea să călătoresc mai mult, să scriu încă un volum de poezii şi gânduri, aş vrea să iau lecţii de street dance, să merg într-o seară la un concert de jazz,să văd o piesă bună de teatru,  aş vrea să merg în vîrf de munte şi  să stau în fund, cu genunchii bine prinşi în strânsoarea mâinilor şi razele soarelui să mă mângâie încet în timp ce pielea mai că mi-e zgribulită de la răcoarea naturii, aş vrea să învăţ să fac cheese cake, aş vrea să-mi iau prietenii într-o noapte la mare şi să facem un foc de tabără şi să bem vin fiert, să spunem glume tâmpite şi să jucăm Remy, aş vrea să am mai mult timp de petrecut cu mine, aş vrea să….aş vrea să mă rup măcar pentru o clipă de Eu-ul acesta robotizat care am devenit şi să mă arunc pe spate fără să mă gândesc la consecinţe, fără să-mi analizez căderea..să mă arunc în cearceafurile mele albe, proaspăt spălate, mirosind a balsamul meu preferat şi a curat şi să privesc cu ochii mari şi umezi pereţii verzi şi galbeni din cameră…şi să adorm cu zâmbetul pe buze..un zâmbet cald de mulţumire că azi pentru o clipă am avut timp pentru mine, un zâmbet de mulţumire că pentru câteva momente eu am fost cea mai importantă  persoană din viaţa mea, un zâmbet de mulţumire că sunt…

Tu ce-ţi doreşti să faci pentru tine?

Melodia pe care v-o propun astăzi este pentru suflet (mulţumesc dragă Cristi pentru că mi-ai prezentat-o 🙂 )