Degeaba…

…vrem sa credem ca intr-o zi va fi altfel…nu facem nimic ca sa schimbam monotonia si banalul din vietile noastre, cu toate astea speram ca cineva va face o minune pentru noi si vom atinge ce ne-am propus, asa dintr-o data!

..avem prieteni pentru care nu insemnam nimic. Un an in plus la cei multi nu inseamna ca cineva te respecta sau te iubeste mai mult, inseamna doar ca s-a obisnuit cu prezenta ta! Si asta e trist!

…asteptam sa vina calare pe un Mercedes, BMW, 4×4 un print care sa ne transforme in printese…povestile sunt pentru copii, nu pentru oamenii mari care au pretentii de la ei!

…vrem sa aratam ca profesional suntem buni, daca ne afundam in mediocritatea unor scuze de tipul : “Am rate de platit la banca!”, “E doar o faza!”, “M-am obisnuit cu acest colectiv”, “Mi-e greu s-o iau de la capat!”

…pretindem ca suntem altcineva…in realitate ne place confortul de a fi ratatii care executa ce li se cere!

….soptim pe la colturi ca vrem schimbare…dar, cand avem o sansa sa schimbam ceva, o ratam intentionat!

….suntem revolutionari in sinea noastra, iar starea asta ascunsa bine o tinem!

…..rostim cuvinte mari, cand faptele noastre sunt mici!

….asteptam recompense la NIMIC!

….ne victimizam, cand criminalii nostri suntem noi!

….cerem executia prostiei, in vreme ce noi o intretinem!

…ne dam raniti in iubire..alegerile proaste le facem noi, nu cel ales!

….pretindem multe de la ceilalti, cand noi ne zgarcim pentru altii!

…ne uitam la televizor la revolutionarii de la Universitate, in timp ce pe noi ne doboara o lasitate crasa mascata-n comoditate!

…dam sfaturi bune celorlalti, dar esuam in a le aplica pe noi!

….vom trai si de acum incolo, daca nu avem “cojones” sa indraznim la mult!

Respect!

Eu, care ma simt degeaba in 2012